Biserica „Sfantul Alexandru”, numita de la inceput chiar in documentele oficiale drept catedrala, a inceput sa fie ridicata in anul 1869 si pana la sfarsitul anului ea va fi terminata „la rosu” si cu acoperisul din sita. Cu toate acestea, lucrarile efectuate nu-i multumeau pe locuitori si primarie. Erau necesare tencuieli exterioare si interioare, pavarea interiorului bisericii, schimbarea sitei care se degrada si pictarea bisericii. Lucrarile se vor desfasura cu perioade mari de intrerupere cauzate de lipsa fondurilor, intre 1869-1894. Clopotele, comandate inca din 1891 la Bucuresti, sunt aduse la Alexandria „pe calea ferata”, in august 1896.Pentru pictarea bisericii, primaria accepta oferta lui C. Pascali, St. Luchian si C. Artachino, dar termenul impus, 1 mai-10 octombrie 1898, si conditiile in care au lucrat pictorii au dus la o pictura modesta ca proportii. Spatiul foarte mare ramas liber in interior va fi pictat de italianul G. Cavalcadi, acesta folosind in exclusivitate motive geometrice si florale putin specifice stilului bizantin.
Din anul 1995, in pronaosul catedralei „Sfantul Alexandru”, pe dreapta, se afla ingropate osemintele domnitorului Al. D. Ghica (1834-1842), deasupra carora se gaseste sarcofagul sculptat in marmura, lucrat in Italia, in care fusese depus initial corpul acestuia.